Muzeul Judetean Buzau

Epoca medievală

În ilustrarea istoriei buzoiene în perioada evului mediu si în epoca premoderna (sec. XV-XVIII) o importanta deosebita am acordat-o vestigiilor descoperite în urma sapaturilor arheologice întreprinse la monumentele istorice (ctitorii domnesti si boieresti) din judetul Buzau: fosta biserica (azi disparuta) si cimitirul (a doua jum. a sec. XV- prima jum. a sec. XVI), de la Vadu-Soresti (com. Zarnesti), fosta manastire Menedic (azi disparuta, com. Vintila Voda), ctitoria domnului Vlad Vintila (1532-1535), fosta manastire Bradu (com. Tisau), ctitoria boierului Balaur mare logofat (cca. 1521) si a lui Radu Mihalcea Cândescu mare comis (1641), manastirea Cârnu (com. Panatau), ctitoria doamnei Chiajna, sotia lui Mircea Ciobanu, în perioada de regenta a domniei lui Petru cel Tânar (1559-1568), fosta manastire „Adormirea Maicii Domnului” din Râmnicu Sarat, ctitoria marelui spatar Mihai Cantacuzino si a domnului Constantin Brâncoveanu (1691-1697). Cu ajutorul acestui material arheologic, care se încadreaza cronologic între sec. XV-XVIII, ne-am propus sa reconstituim câteva aspecte din trecutul orasului si judetului Buzau.

La începuturile sale, orasul Buzau s-a remarcat în special datorita activitatilor sale comerciale. Prima mentionare a Buzaului ca târg si punct de vama apare într-un document din 1431 emis de Dan al II-lea (1420-1431), care se refera la privilegiile comerciale acordate de domn, negustorilor brasoveni. În secolul al XVI-lea, orasul Buzau era cunoscut mai ales prin comertul facut cu Brasovul. Pornind de la informatiile oferite de registrele vamale ale Brasovului, am ilustrat acest fapt cu ajutorul unei harti care prezinta localitatile buzoiene ce participau la comertul cu Brasovul între anii 1503-1554 si a unor monede din tezaurul monetar descoperit la fosta manastirea Bradu, datate între sfârsitul secolului al XVI-lea si mijlocul secolului al XVII-lea (denari unguresti si grosi polonezi).

Activitatea economica desfasurata în aceasta epoca este reconstituita, de asemenea, cu ajutorul uneltelor agricole si mestesugaresti, ustensile, vase de uz gospodaresc etc. descoperite pe teritoriul judetului Buzau.

În colectia Muzeului Judetean Buzau se afla si numeroase acte oficiale emise de cancelariile domnesti sau private, scrise pe pergament sau pe hârtie, legate de stapânirea pamântului (ocine, vii, livezi, paduri): hrisoave care întaresc proprietatile, zapise de vânzare – cumparare, de zalogire a mosiei în schimbul unei sume de bani sau de rascumparare a acesteia, hotarnicii, jalbe sau carti de judecata în urma unor procese pentru încalcari sau împresurari de mosii. Dintre documentele originale, de o deosebita importanta sunt cele sapte acte emise de cancelaria domneasca în vremea lui Alexandru Mircea (1574), Mihnea Turcitul (1581), Alexandru Ilias (1617), Alexandru Coconul (1627), Matei Basarab (1633), Radu Leon (1668), Serban Cantacuzino (1682), referitoare la proprietati din judetul Buzau. Pe acestea le expunem pe rând (conform duratei stabilite de normele de conservare a bunurilor de acest gen), pentru a da posibilitatea publicului vizitator sa vada cât mai multe acte emise de domnii Tarii Românesti în Evul Mediu, referitoare la proprietati din judetul Buzau.

Fiind o epoca plina de razboaie si de confruntari militare, în expozitie am inclus piese de armament de diferite tipuri, urmarind sa ilustram totodata si evolutia lor în timp, de la armele albe la cele de foc. Dintre acestea, atrag atentia sabia de tip occidental cu garda în forma de cruce descoperita la Stâlpu, datând din secolele XII-XIV, o sulita din secolul al XV-lea, sulita pertuizana din secolul al XV-lea, o halebarda din secolul XV-lea, o sulita din secolul al XVI-lea, o sulita din prima jumatate a secolului al XVI-lea, camasile de zale din secolul al XV-lea si pistoalele cu pulbere din secolul al XVIII-lea. Viata cotidiana a oamenilor din acest interval de timp este ilustrata prin prezentarea câtorva obiecte de uz casnic si gospodaresc, descoperite în urma cercetarilor arheologice de la Ansamblul Brâncovenesc din Râmnicu Sarat: vesela din ceramica (castroane, farfurii, fructiere, solnite, urcioare, „halbe”) si sfesnice, lucrate în atelierele de olarie locale (mentionam farfuriile marcate cu sigla manastirii Râmnic – „M.R”). La acestea, se adauga si vase din import: ceramica de Iznik (trei cescute de cafea) si un ibric din argint fabricat într-un atelier turcesc, piese importante în ritualul servirii cafelei, care devine o obisnuinta a curtilor domnesti si boieresti în secolul al XVIII-lea, si lulele (pipe) de lut, ornamentate cu decor geometric.

De la sobele din chiliile manastirilor Bradu si Cârnu provin numeroase cahle (placi ceramice care acopereau sobele), decorate cu motive florale si geometrice. Se remarca cahlele cu placa decorata cu creneluri, specifice secolelor XVI-XVII, descoperite în corpul de chilii de la manastirea Cârnu. Nelipsite în vestimentatia din acele vremuri erau accesoriile si podoabele. Din cadrul acestei categorii de obiecte pot fi vazuti: bumbi, cercei, verighete, inele, catarame (descoperite în mormintele din cimitirele de la Vadu-Soresti, la Bradu si Râmnicu Sarat). Un interes deosebit îl reprezinta inelele sigilare, unele simple (cu motive florale sau geometrice), altele cu numele sau cu însemnele rangului posesorului, cu ajutorul lor punându-se „pecetea” pe actele emise de particulari, asigurând autenticitatea documentelor sau pastrarea secretului corespondentei.