Nominalizări / Distincții  

   

Cele mai noi publicații  

   

Parteneri  

   

   

Lupul de la Cârlomăneşti

Detalii

Lupul de la Cârlomănești reprezintă una dintre cele mai remarcabile piese ale artei geto-dacice, dar în același timp și întruchiparea  unui cult religios care s-a manifestat doar la Cârlomănești în vremea regelui Burebista.

Situl arheologic Cârlomănești este unul dintre cele mai importante situri geto-dacice din România, aici efectuându-se cercetări arheologice încă din 1967. El se află la circa 13 km nord-vest de municipiul Buzău, în marginea satului Cârlomăneşti, din comuna Verneşti. Este plasat pe un platou cu suprafața de 7500 mp, numit de localnici „Cetăţuia”, deformă ovală, neregulată, separat la vest şi la nord de terasa înaltă a râului Buzău, prin ravene naturale, iar spre est şi sud prezintă pante abrupte, diferenţa de nivel fiind de aproximativ 25 m.

Cercetările de suprafaţă întreprinse în imediata apropiere a „Cetăţuii”, precum şi o serie de descoperiri arheologice făcute cu ocazia unor lucrări gospodărești, ne-au confirmat faptul că locuirea geto-dacică s-a extins și în afara platoului, atât pe terasa înaltă, cât și în șesul apei Buzăului. În perioada ce corespunde domniei lui Burebista, aşezarea de la Cârlomăneşti cunoaşte o mare înflorire, devenind o importantă dava - centru politic, economic şi religios pentru comunităţile geto-dacice din valea Buzăului.

În aşezarea de pe dealul „Cetăţuia” au fost dezvelite în urma săpăturilor arheologice, trei edificii cu suprafeţe cuprinse între 80 şi 100 mp, construite din lemn, lut şi piatră. Aceste construcţii, cu o încăpere rectangulară de mari dimensiuni, aveau cu siguranță o destinaţie publică, de cult.

În interiorul acestora au fost dezvelite vetre-altar ornamentate cu motive geometrice adâncite, folosite probabil la efectuarea unor ritualuri în prezenţa focului. Pe lângă obiecte uzuale, cum ar fi vase ceramice, în două dintre marile construcţii cercetate s-au descoperit peste 100 de fragmente de statuete zoomorfe din lut ars, reprezentând lupi, mistreţi, cerbi şi păsări. Un număr mai redus de piese, realizate din acelaşi material, înfăţişează bărbaţi, în postura de războinici călare. Toate aceste reprezentări plastice au fost realizate de un singur olar, care le-a modelat realist, ferm și cu numeroase detalii anatomice.

Piesa prezentată de noi înfățișează un lup și este singura care se păstrează în întregime. Ea a fost modelată dintr-o pastă foarte fină de lut și apoi arsă într-un cuptor cu reverberație. Statueta este plasată pe un suport conic, modelat la roată, din aceeași pastă. Are o înălțime de 27 cm și diametrul la bază al suportului conic de 26 cm.

Reprezentările plastice de la Cârlomăneşti sunt unice în spaţiul locuit de geto-daci, nemaifiind descoperite în altă parte şi presupunem că reprezentau atribute ale unor divinităţi sau chiar animale totemice. Venerarea acestor statuete în edificii publice nu se înscria însă în linia generală a religiei geto-dace, așa cum o cunoaștem din izvoarele scrise sau din alte descoperiri arheologice. Se știe faptul că religia geto-dacilor în  vremea lui Burebista îl avea în centru pe zeul Zalmoxis, acesta fiind venerat în temple circulare sau rectangulare, cu coloane, cele mai cunoscute fiind cele de la Sarmisegetusa. Nu s-au păstrat date privind modul de oficiere a cultului, însă ceea ce știm este că nu s-a găsit nicăieri în așezările, cetățile și templele geto-dacice reprezentări tridimensionale ale zeităților venerate, fapt ce demonstrează că religia geto-dacilor era „aniconică”, lipsită de întruchipări materiale ale zeităților, așa cum apar de exemplu în templele grecești și romane.

Această manifestare religioasă „eretică” a fost practicată doar la Cârlomănești și putem presupune că statuetele erau expuse în interiorul edificiilor de cult pentru a fi adorate. Statuetele reprezentau animale întâlnite doar în fauna din zonă (lupi, mistreți, căprioare, cerbi, păsări de apă sau de munte). Ipotetic vorbind, fiecare animal putea reprezenta o zeitate sau un totem pentru un trib sau o familie din zonă. Foarte interesant este faptul că printre statuetele zoomorfe au fost descoperite și statuete reprezentând războinici călare pe cai ce țineau în mână un scut. E greu de știut ce reprezentau acești cavaleri, însă putem presupune că s-ar fi putut lega de un cult al războinicilor sau al strămoșului ancestral. Perioada de timp în care acest cult s-a manifestat la Cârlomănești a fost una destul de scurtă. Datele culese în urma cercetărilor efectuate ne-a arătat faptul că statuetele zoomorfe și antropomorfe au început să fie produce spre finalul perioadei de existență al davei de la Cârlomănești, probabil undeva în jurul anului 60 a. Chr., ele încetând a mai fi produse după anul 50 a. Chr., perioadă când așezarea de aici își încetează existență destul de violent, lucru demonstrat de descoperirea unui templu și a numeroase clădiri incendiate. Fără a avea argumente credibile în acest sens, putem presupune că sfârșitul violent al davei de la Cârlomănești s-ar fi putut datora manifestării religioase eretice practicate aici, lucru pe care regele Burebista nu l-a tolerat.

Având în vedere aceste date, ne punem întrebarea cum a fost posibilă o astfel de manifestare religioasă în dava de la Cârlomănești și ce evenimente au generat-o? Cine a fost conducătorul local care a permis manifestarea acestui cult, cine este persoana care a pus bazele acestuia sau care a fost artizanul acestor piese, sunt întrebări la care nu vom putea răspunde.

Până la apariția unor noi descoperiri care să ne răspundă măcar în parte la aceste întrebări, plastica de la Cârlomănești și rolul jucat în manifestările cultice de aici rămân în continuare încărcate de mister.

Cercetător Sebastian Matei

AddThis Social Bookmark Button
   

Traducere cu Google  

Romanian English French German Italian Portuguese Russian Spanish