Buzau ~ Epoca medievala
In ilustrarea istoriei buzoiene in perioada evului mediu si in epoca premoderna (sec. XV-XVIII) o importanta deosebita am acordat-o vestigiilor descoperite in urma sapaturilor arheologice intreprinse la monumentele istorice (ctitorii domnesti si boieresti) din judetul Buzau: fosta biserica (azi disparuta) si cimitirul (a doua jum. a sec. XV- prima jum. a sec. XVI), de la Vadu-Soresti (com. Zarnesti), fosta manastire Menedic (azi disparuta, com. Vintila Voda), ctitoria domnului Vlad Vintila (1532-1535), fosta manastire Bradu (com. Tisau), ctitoria boierului Balaur mare logofat (cca. 1521) si a lui Radu Mihalcea Candescu mare comis (1641), manastirea Carnu (com. Panatau), ctitoria doamnei Chiajna, sotia lui Mircea Ciobanu, in perioada de regenta a domniei lui Petru cel Tanar (1559-1568), fosta manastire „Adormirea Maicii Domnului” din Ramnicu Sarat, ctitoria marelui spatar Mihai Cantacuzino si a domnului Constantin Brancoveanu (1691-1697). Cu ajutorul acestui material arheologic, care se incadreaza cronologic intre sec. XV-XVIII, ne-am propus sa reconstituim cateva aspecte din trecutul orasului si judetului Buzau.
La inceputurile sale, orasul Buzau s-a remarcat in special datorita activitatilor sale comerciale. Prima mentionare a Buzaului ca targ si punct de vama apare intr-un document din 1431 emis de Dan al II-lea (1420-1431), care se refera la privilegiile comerciale acordate de domn, negustorilor brasoveni. In secolul al XVI-lea, orasul Buzau era cunoscut mai ales prin comertul facut cu Brasovul. Pornind de la informatiile oferite de registrele vamale ale Brasovului, am ilustrat acest fapt cu ajutorul unei harti care prezinta localitatile buzoiene ce participau la comertul cu Brasovul intre anii 1503-1554 si a unor monede din tezaurul monetar descoperit la fosta manastirea Bradu, datate intre sfarsitul secolului al XVI-lea si mijlocul secolului al XVII-lea (denari unguresti si grosi polonezi).
Activitatea economica desfasurata in aceasta epoca este reconstituita, de asemenea, cu ajutorul uneltelor agricole si mestesugaresti, ustensile, vase de uz gospodaresc etc. descoperite pe teritoriul judetului Buzau.
In colectia Muzeului Judetean Buzau se afla si numeroase acte oficiale emise de cancelariile domnesti sau private, scrise pe pergament sau pe hartie, legate de stapanirea pamantului (ocine, vii, livezi, paduri): hrisoave care intaresc proprietatile, zapise de vanzare – cumparare, de zalogire a mosiei in schimbul unei sume de bani sau de rascumparare a acesteia, hotarnicii, jalbe sau carti de judecata in urma unor procese pentru incalcari sau impresurari de mosii. Dintre documentele originale, de o deosebita importanta sunt cele sapte acte emise de cancelaria domneasca in vremea lui Alexandru Mircea (1574), Mihnea Turcitul (1581), Alexandru Ilias (1617), Alexandru Coconul (1627), Matei Basarab (1633), Radu Leon (1668), Serban Cantacuzino (1682), referitoare la proprietati din judetul Buzau. Pe acestea le expunem pe rand (conform duratei stabilite de normele de conservare a bunurilor de acest gen), pentru a da posibilitatea publicului vizitator sa vada cat mai multe acte emise de domnii Tarii Romanesti in Evul Mediu, referitoare la proprietati din judetul Buzau.
Fiind o epoca plina de razboaie si de confruntari militare, in expozitie am inclus piese de armament de diferite tipuri, urmarind sa ilustram totodata si evolutia lor in timp, de la armele albe la cele de foc. Dintre acestea, atrag atentia sabia de tip occidental cu garda in forma de cruce descoperita la Stalpu, datand din secolele XII-XIV, o sulita din secolul al XV-lea, sulita pertuizana din secolul al XV-lea, o halebarda din secolul XV-lea, o sulita din secolul al XVI-lea, o sulita din prima jumatate a secolului al XVI-lea, camasile de zale din secolul al XV-lea si pistoalele cu pulbere din secolul al XVIII-lea. Viata cotidiana a oamenilor din acest interval de timp este ilustrata prin prezentarea catorva obiecte de uz casnic si gospodaresc, descoperite in urma cercetarilor arheologice de la Ansamblul Brancovenesc din Ramnicu Sarat: vesela din ceramica (castroane, farfurii, fructiere, solnite, urcioare, „halbe”) si sfesnice, lucrate in atelierele de olarie locale (mentionam farfuriile marcate cu sigla manastirii Ramnic – „M.R”). La acestea, se adauga si vase din import: ceramica de Iznik (trei cescute de cafea) si un ibric din argint fabricat intr-un atelier turcesc, piese importante in ritualul servirii cafelei, care devine o obisnuinta a curtilor domnesti si boieresti in secolul al XVIII-lea, si lulele (pipe) de lut, ornamentate cu decor geometric.
De la sobele din chiliile manastirilor Bradu si Carnu provin numeroase cahle (placi ceramice care acopereau sobele), decorate cu motive florale si geometrice. Se remarca cahlele cu placa decorata cu creneluri, specifice secolelor XVI-XVII, descoperite in corpul de chilii de la manastirea Carnu. Nelipsite in vestimentatia din acele vremuri erau accesoriile si podoabele. Din cadrul acestei categorii de obiecte pot fi vazuti: bumbi, cercei, verighete, inele, catarame (descoperite in mormintele din cimitirele de la Vadu-Soresti, la Bradu si Ramnicu Sarat). Un interes deosebit il reprezinta inelele sigilare, unele simple (cu motive florale sau geometrice), altele cu numele sau cu insemnele rangului posesorului, cu ajutorul lor punandu-se „pecetea” pe actele emise de particulari, asigurand autenticitatea documentelor sau pastrarea secretului corespondentei.






