Expoziţia „Circulaţia monetară la Curbura Carpaţilor – din antichitate până în sec. XVIII” prezintă principalele descoperiri de pe teritoriul judeţului Buzău, acoperind un palier cronologic foarte larg: din sec. III î. Hr. şi până la începutul sec. al XIX-lea.
Tipurile monetare din perioada sec. III î. Hr. – II d. Hr. sunt reflectate în special prin tezaurele monetare de la Cârlomăneşti şi Băbeni (compuse din monede dacice de argint), precum şi cele de la Homeşti (compus din monede romane republicane şi imperiale) şi Cislău (monede imperiale). Perioada târzie a Imperiului Roman este reprezentată de numeroase descoperiri izolate, realizate din bronz, emise în timpul împăraţilor Constantin cel Mare, Theodosius I, Arcadius, Honorius, Marcianus şi Leon I (sec. IV-V).
Perioada de timp cuprinsă între sec. VI-XII este reprezentată de descoperiri monetare bizantine izolate, realizate din bronz, argint şi aur, emise începând cu domnia lui Justinian I şi până la Manuel I.

Pentru ilustrarea monedelor aflate în circulaţie pe parcursul perioadei medievale, sunt expuse mai multe tezaure monetare provenite de pe teritoriul judeţului. Amintim tezaurul de la Glodeanu Siliştea (compus din denari ungureşti, sec. XV-XVI), cel de la Bradu (denari ungureşti şi groşi polonezi, sec. XVI-XVII), Săsenii Vechi (denari ungureşti şi groşi polonezi, sec. XVI-XVII), dar şi cele otomane de la Cojanu, Buzău, Roşioru, Nişcov (datate spre sfârşitul perioadei medievale).
Prezenţa acestor tezaure monetare indică rolul important pe care îl juca Buzăul în cadrul comerţului ce lega Transilvania de Gurile Dunării, dar şi Moldova de Ţara Românească.