Descoperirile aparţinând epocii fierului din patrimoniul Muzeului Judeţean Buzău pot fi încadrate cronologic între 700 a. Chr. – 106 p. Chr.

Din datele pe care le avem până acum, reiese că descoperirile aparţinând primei epoci a fieruluisunt destul de puţine şi par a reflecta o slabă locuire în zona Buzăului. Majoritatea  artefactelor descoperite provin din morminte izolate sau reprezintă arme şi piese de harnaşament, ceea ce ar pune în evidenţă prezenţa unor populaţii nomade. Descoperirile cele mai însemnate provin din morminte izolate. Dintre acestea amintim inventarele mormintelor de incineraţie de la Izvorul Dulce, com Merei, ce se datează în jurul anului 700 a. Chr. şi de la Năeni – Colarea, datat în sec. V a. Chr.

Artefactele aparţinând celei de a doua epoci a fierului pun în evidenţă cultura materială şi spirituală din dava getică de la Cârlomăneşti- Cetăţuia, incinta sacră de la Pietroasa Mică– Gruiu Dării şi cetatea de la Târcov, com. Pârscov.

Cele mai interesante piese provin din cercetările arheologice desfăşurate în dava getică de la Cârlomăneşti- Cetăţuia comuna Verneşti, important centru politic, economic şi cultural-religios al geto-dacilor din zona Buzăului.

Săpăturile arheologice au scos la iveală numeroase clădiri si anexe gospodăreşti (vetre, gropi), dintre care se remarcă trei construcţii de mari dimensiuni ce au avut un rol important din punct de vedere religios pentru comunitatea de aici. Materialul arheologic descoperit este extrem de bogat şi constă din: ceramică, lucrată la mână s-au la roată, unelte, ustensile, arme, podoabele, piese de harnaşament şi un tezaur de monede din argint.

O importanţă deosebită, printre descoperirile de la Cârlomăneşti o au fragmentele de statuete zoomorfe şi antropomorfe, ce apar în număr foarte mare (câteva sute). Piesele, modelate din lut, reprezintă lupi,  mistreţi, cerbi, căprioare, păsări s.a. în timp ce statuetele antropomorfe înfăţişează bărbaţi înarmaţi călare. Aceste statuete reprezentau se pare divinităţi, sau atribute ale acestora, fiind expuse în edificii publice pentru a fi adorate. O altă descoperire interesantă o reprezintă un fragment de vas de provizii cu inscripţie în limba greacă, în care este menţionat un rege geto-dac.

Descoperirile din incinta sacră de la Pietroasa Mică– Gruiu Dării, com. Pietroasele, reflectă importante aspecte din viaţa spirituală a geto-dacilor. Incinta este plasată pe un promontoriu impozant, înconjurat de trei laturi abrupte, fiind fortificată cu un impresionat zid de piatră. Acest tip de monument este unic până în prezent în lumea geto-dacilor, reprezentând un loc special în care aveau loc diverse ritualuri şi depuneri de ofrande dedicate zeilor şi celor trecuţi în nefiinţă. După toate probabilităţile incinta sacră de la Gruiu Dării reprezenta un important centru regional de cult pentru comunităţile de geto-daci din zona de curbură a Carpaţilor.

În interiorul incintei s-au descoperit mici moviliţe în care se aflau depuse numeroase artefacte specifice epocii geto-dacice cum ar fi: vase ceramice podoabele, accesorii, uneltele şi ustensilele gospodăreşti, armele, piesele de harnaşament cele mai multe asemenea depuneri aveau ringuri la bază, unele dintre ele având şi vetre în interior.

© 2018 Muzeul Județean Buzău