În cadrul expoziției o importanță deosebită este acordată obiectelor provenite în urma cercetărilor arheologice din cele mai cunoscute situri de pe teritoriul județului Buzău. Astfel, pentru ilustrarea realităților istorice de pe parcursul secolelor II – IV d. Hr. (prezența dacilor liberi și a sarmaților, vestigii ale culturii Sântana de Mureș, procesul de romanizare) au fost alese obiecte descoperite în necropolele și așezările de la Buzău – Est, Gura Nişcovului, Izvoru – Dulce, Luciu, Balta Albă, Pietrosu – Costeşti, Pietroasele, Gherăseni și Vadu Sorești. Istoria religioasă a zonei în această perioadă este reflectată grafic prin momentul martiriului Sf. Sava Gotul în timpul persecuţiilor iniţiate de Athanaric în zona Subcarpaţilor de Curbură (372) și de reproducerea textului Actului martiric al Sfântului Sava, redactat în anii 375/376, text în care este menționat pentru prima dată și numele râului Mousaios (Buzău).
Marea invazie hunică și consecințele sale în prima jumătate a sec. V d. Hr. sunt ilustrate de o serie de descoperiri remarcabile cum sunt tezaurul de la Pietroasele, mormântul cu diademă de la Gherăseni sau accesoriile vestimentare de la Poșta Câlnău.
Pentru a doua jumătate a mileniului I d. Hr., obiectele selectate au rolul de a prezenta aportul populației autohtone, dar și cel al diverselor populații migratoare (slavi, avari, proto-bulgari) și al Imperiului Bizantin, la constituirea culturilor Ipotești – Cândești (sec. VI – VII) și Dridu (sec. VIII – XI), cele mai reprezentative provenind de la Cândeşti, Pietroasa Mică, Sărata Monteoru, Dobrilești, Clondiru de Sus, Pietroasele, Homeşti, Izvorul Dulce și Ulmeni.
Tronsonul dedicat istoriei medievale debutează cu prezentarea celor mai importante schituri rupestre din zona Nucu – Bozioru – Aluniș, mărturii ale vieții creștine din nord-estul Munteniei, și continuă cu prezentarea celor mai importante descoperiri arheologice din cadrul unor biserici și mănăstiri din județ (Vadu Sorești, Vintilă-Vodă, Bradu, Cârnu, Râmnicu Sărat), rezultatul unei înfloritoare vieți spirituale în eparhia episcopiei Buzăului. Urmările dezvoltării economice a regiunii în strânsă legătură cu activitățile comerciale permanente cu Brașovul, precum și înființarea celei de-a doua episcopii a Țării Românești la Buzău în timpul lui Radu cel Mare (1500), sunt reflectate sub diverse aspecte prin gruparea tematică a obiectelor. Astfel activitatea economică desfăşurată în această epocă este ilustrată cu ajutorul unor unelte agricole şi meşteşugăreşti, vase de uz gospodăresc, tezaure monetare etc. descoperite pe teritoriul judeţului Buzău, precum și printr-o hartă cu principalele localități implicate în activități comerciale cu orașul transilvănean.
Fiind o epocă cu numeroase războaie şi de confruntări militare, în expoziţie au fost incluse piese de armament de diferite tipuri, încercând să ilustrăm totodată şi evoluţia lor în timp de la armele albe la cele de foc. Printre acestea se numără sabia de tip occidental cu garda în formă de cruce descoperită la Stâlpu, datând din secolele XII-XIV, o suliţă din secolul al XV-lea, suliţa pertuizană din secolul al XV-lea, o halebardă din secolul XV-lea, o suliţă din secolul al XVI-lea, o suliţă din prima jumătate a secolului al XVI-lea, cămăşile de zale din secolul al XV-lea şi pistoalele cu pulbere de la sfârșitul secolului al XVII-lea.
Viaţa cotidiană a oamenilor din acest interval de timp este sugerată prin prezentarea câtorva obiecte de uz casnic şi gospodăresc, descoperite în urma cercetărilor arheologice de la Ansamblul brâncovenesc din Rm. Sărat: veselă din ceramică (castroane, farfurii, fructiere, solniţe, urcioare, „halbe”) şi sfeşnice, lucrate în atelierele de olărie locale (menţionăm farfuriile marcate cu sigla mănăstirii Râmnic – „R.M.”). La acestea, se adăuga şi vase din import: ceramică de Iznik (ceşcuţe de cafea) şi un ibric din argint fabricat într-un atelier turcesc, piese importante în ritualul servirii cafelei, care devine o obişnuinţă a curţilor domneşti şi boiereşti în secolul al XVIII-lea. Sunt prezentate, de asemenea, lulele (pipe) de lut, ornamentate cu decor geometric şi o oală de noapte, provenind din „umblătoarea” Casei Domneşti de la mănăstirea din Râmnicu Sărat.
Cercetările arheologice din cadrul mănăstirilor Bradu şi Cârnu, oferind date despre modul de viață al călugărilor și practicile funerare ale acestora, sunt reflectate printr-o serie de cahle (plăci ceramice care acopereau sobele), decorate cu motive florale şi geometrice, specifice secolelor XVI-XVII, descoperite în corpurile de chilii, precum și prin cărămizi funerare cu inscripții depuse în morminte.
Un ultim grup de obiecte medievale prezente în cadrul expoziției sunt obiectele de podoabă și accesorile vestimentare. Nelipsiți din vestimentaţia acelor vremuri, bumbii, cerceii, verighetele, inelele, cataramele, descoperiţi în mormintele din cimitirele de la Vadu-Soreşti, Bradu, Râmnicu Sărat etc., sunt prezentați într-o vitrină aparte. De asemenea, sunt expuse inele sigilare, unele simple (cu motive florale sau geometrice), altele cu numele sau cu însemnele rangului posesorului, a căror funcționalitate era punerea „pecetei” pe actele particulare, asigurând astfel autenticitatea documentelor sau păstrarea secretului corespondenţei.

© 2018 Muzeul Județean Buzău